În cheile Oltului, la o altitudine de 650m, la poalele muntilor acoperiti cu brazi se afla Orasul Baile Tusnad. Localitatea situata în partea sudica a Depresiunii Ciucului, între muntii Harghita si Bodoc, este cea mai mica statiune balneara din tara, fiind cunoscuta pâna astazi ca “Mica Elvetie”.

Data cea mai probabila pentru fondarea statiunii este anul 1842. Vindecarea miraculoasa a unui fiu de cioban a atras atentia asupra efectului terapeutic a apelor minerale, dupa care sa pus bazele unei societati pe actiuni în vederea exploatarii statiunii în anul 1845.

Cu ocazia revolutiei din anul 1849 statiunea este distrusa, reconstructia începe abia în 1852. Numele Baile Tusnad apare în 1861. Statiunea de renume Europeana a fost declarata oras în 1968. Despre apele minerale din zona Tusnadului exista dovezi scrise înca din secolul XVIII, în care se mentioneaza existenta unor izvoare de ape minerale cu efecte curative folosite de catre localnicii satelor din apropiere.

Statiunea cu diverse izvoare de ape minerale, mezotermale si mofete este recomandat pentru tratamentul bolilor cardio vasculare, urinare si a sistemului nervos. Exista 44 izvoare naturale si foraje din care în prezent sunt utilizate 6 izvoare naturale, din care patru (Izv. Stanescu, Apor, Ileana si Mikes) pentru cura externa. Prin cura interna se pot trata afectiuni digestive, gastrite hipoacide, precum si hepato-colecistite cronice, boli metabolice si neuro endocrine. Prin cura externa baile sunt recomandate în afectiuni cardiovasculare, tulburari circulare, reumatice si nevroza astenica sau de suprasolicitare, bolile ale aparatului locomotor.

Statiunea dispune de baza de tratament, unde se efectueaza bai carbogazoase calde, aplicatii cu parafina, hidroterapii si fizioterapii, gimnastica medicala, electroterapie. Complexul este dotat cu 40 de vane si poate cura 800 de pacienti pe zi. Bazinul în aer liber este alimentat de apele Izvorului Bailor.

Climatul subalpin, aerul puternic ozonat, bogat în aerosoli si ioni negativi fac ca statiunea sa dispuna de un bioclimat tonic, favorabil reconfortarii psihice.

Localitatea este accesibila pe DN 12, sau pe linia CF 400 Bucuresti-Deda.

În Baile-Tusnad, pe malul drept al Oltului este amplasata vârful de andezit, Stânca Soimilor. Acesta ofera o priveliste excelenta asupra: defileul Oltului, vârfurilor Várteto, Szurdok si Csomád, acoperiti cu brazi. Dar privelistea excelenta sa nu ne faca sa uitam de ruinele cetatii Stânca Soimilor. Cetatea Stânca Soimilor a fost construita pe vârful Stânca Soimilor de Jos. A avut forma unei tigle întinse, resturi din zidul cetatii înca mai sunt clar vizibile. Din bârlogurile existente în zidurile cetatii, erau prinse si trimise soimii de vânatoare ca arenda pentru turci.

Este singurul lac din europa Centrala, asezat într-un crater vulcanic care s-a pastrat intact. Constituie o raritate a naturii, fiind declarat rezervatie naturala. Este situat la 28 km de Baile Tusnad, la o altitudine de 950 m, ocupând zona centrala a masivului vulcanic Ciomatu. Întrucât lacul Sf. Ana este alimentat exclusiv de precipitatiile atmosferice(neavând izvoare) apa acestuia este deosebit de limpede, continutul de suspensii nedepasind 0,002 grame la litru. Lacul are un perimetru de 1737 m. si o forma aproape circulara. Axa mare, are lungimea de 620 m, iar axa mica perpendiculara pe axa mare are o lungime de 464m, adâncimea medie este de 4,2 m, iar adâncimea maxima de 7 metri. Fundul lacului este acoperit de namol si se poate scalda în lac.

Unul dintre atractiile turistice al statiunii Baile-Tusnad este cetatea Bálványos din ciuc, ramasitele celui mai mari cetati stravechi al secuilor.

Tânovul Mohos este despartit de lacul Sf. Ana de o coama imensa. Datorita existentei aici a câtorva specii floristice rare turbaria este declarat monument al naturii. Se afla în partea de sud-est a conului vulcanic Ciomadu, în craterul Mohos, crater conjugat cu cel al lacului Sf. Ana. Tânovul are o suprafata de 80 ha si se afla la 1050 m altitudine, cu 100 metri mai sus fata de nivelul lacului. Turba are o grosime de 10 metri si un volum de cca. 3 milioane metri cubi. Tânovul îsi datoreaza prenumele plantelor rare ce se gasesc aici. Pe covorul de muschii se intercaleaza tufe de rozmarin ruginiu, de afine, insectivore numita popular “Roua cerului”. Fundul lacului este acoperit de namol si se poate scalda în lac.